“6 din cele 21 de partide înscrise pe listele electorale au şanse majore să depăşească pragul de 6%. Acestea sunt: Partidul Comuniştilor (PC), Alianţa “Moldova Noastră” (AMN), Partidul Democrat (PD), Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Liberal Democrat (PLD) şi Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD)”, este de părere analistul politic Viorel Cibotaru, directorul Institutului European de Studii Politice. Expertul în ştiinţe politice mai spune că sunt şi partide extraparlamentare care se află în opoziţie, dar ele au o certitudine mai mică să acumuleze un număr prea mare de voturi.

citeste mai departe

Campanii publicitare

Cea mai mare problemă a partidelor este accesul la spaţiul liber. Dacă o fracţiune nu este văzută în public, ea parcă nici n-ar exista. În această ordine de idei, orice antireclamă din partea oponenţilor este şi o reclamă, până la urmă, continuă analistul Cibotaru. El ne-a explicat că pentru a câştiga atenţia şi încrederea electorului (sau a alegătorilor), este necesar să-i convingi că tu poţi să le oferi ceea de ce au nevoie ei. De aceea, mulţi concurenţi electorali (atât partidele, cât şi candidaţii independenţi) ajung să facă nişte compromisuri, care sunt, de fapt, acţiuni populiste, dar nu mesaje electorale. “Or, acţiunea populistă este propunerea unor soluţii simple pentru problemele complicate”, comentează analistul. Spre exemplu, multe din partide promit majorarea salariilor în sfera medicinei şi învăţământului. Acest lucru nu este real din punct de vedere economic, dar are priză la elector.

Succesul unei fracţiuni în campania electorală depinde mult de platforma electorală pe care şi-o construieşte ea. În acest sens, membrii ei organizează diferite mitinguri, întruniri cu alegătorii în spaţiile rurale, plasează spoturi electorale şi mesaje pe panourile publicitare. Cu cât mai mult un partid se află în spaţiul public, cu atât mai mult captează atenţia şi încrederea alegătorilor.

Un joc jucat după reguli

Întreaga desfăşurare a campaniei electorale este reglementată de Comisia Electorală Centrală (CEC). CEC este organul tehnic creat în vederea organizării şi desfăşurării corecte a alegerilor. Fiind apolitică, Comisia doar asigură egalitatea în drepturi tuturor concurenţilor electorali, oferind şanse egale de participare în campania electorală în vederea accederii lor în Parlament.

Membrii Comisiei reglementează difuzarea informaţiei cu caracter electoral, verifică dacă conţinutul mesajelor nu are caracter denigrator faţăde alţi concurenţi. Conţinutul şi modalitatea difuzării este la decizia fiecărui partid.

„Noi nu facem cenzură. Noi punem reguli care sunt o normă obligatorie pentru toţi concurenţii. Expertiza conţinutului mesajelor se face de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA), cinstea, onoarea şi demnitatea fiind reglementate foarte strict de către Codul Penal”, opinează Renata Lapti, vicepreşedintele CEC.

„Au fost cazuri când s-au folosit diferite însemne ale statului. Atunci, împreună cu CCA este elaborat un document, „Concepţia de reflectare în mass-media a campaniei electorale” în care sunt stabilite aceste norme. Fiecare caz în parte se examinează la şedinţe deschise în cadrul CEC şi de CCA, după care se ia decizii cu votul majorităţii CEC. Din hotărârea Comisiei, se poate impune concurentului ca spotul să fie scos de pe post sau să fie modificat”, continuă vicepreşedintele CEC. În cazul în care concurenţii nu doresc să respecte regulile, ei nu au dreptul să participe în campania electorală.

Renata Lapti a mai adăugat că, potrivit cu ultimele modificări din Codul Electoral, CEC poate solicita excluderea din rândul concurenţilor electorali doar prin Curtea Supremă de Justiţie.

În cazul în care concurentul foloseşte mijloace financiare ale căror provenienţă nu este dovedită, există riscul excluderii lui din rândul concurenţilor electorali. Mijloacele financiare care pot fi folosite în campania electorală sunt: donaţiile persoanelor fizice, cotizaţiile de membru, resursele care revin în urma publicaţiilor. Nu pot fi folosite resursele administrative. Totul se face din sursele proprii ale partidului.

De asemenea, CEC stabileşte un plafon electoral, suma de bani care poate fi folos în cadrul campaniei. Pentru candidaţii independenţi, plafonul este mai mic. La finalul campaniei, concurenţii trebuie să prezinte rapoarte financiare la CEC.

Conştiinţă civică pasivă

În urma unor cercetări sociologice, analiştii au conchis că o mare problemă pentru Moldova în ce priveşte alegerile este absentismul la votare atât al tinerilor, cât şi al persoanelor mai în vârstă. În ultimii ani, prezenţa la alegeri a fost în jur de 50 la sută. Analiştii consideră că acest lucru se întâmplă din motive variate: lipsa multor personae din ţară şi imposibilitatea de a ajunge la ambasadele din ţările gazdă pentru a-şi da votul; indiferenţa tinerilor faţă de această datorie de cetăţean a lor şi, nu în ultimul rând, lipsa unei conştiinţe civice. Se încearcă a se organiza diferite campanii, seminare de informare, dar este foarte greu să schimbi conştiinţa oamenilor, cred analiştii.

Aceeaşi părere este împărtăşită şi de vicepreşedintele Lapti: “Prezenţa la alegeri nu este numai problema Republicii Moldova. Scăderea ratei de participare este o tendinţă regretabilă în întreaga Europă.” În acestc sens, CEC organizează un şir de acţiuni pe care le desfăşoară: acţiunea anuală a CEC – întrunirea cu tinerii alegători, deputaţi, reprezentanţi ai administraţiei publice locale, primari şi consilieri locali. În cadrul întrunirilor din şcoli şi licee, tinerii alegători au ocazia să se întâlnească faţă în faţă cu persoana pe care au ales-o sau tind s-o aleagă şi să afle din prima sursă ce înseamnă politica. În cadrul întrunirilor, tinerilor li se explică de ce ar trebui să voteze, care e importanţa votului şi care e procedura corectă de vot. Pe lângă aceasta, CEC mai organizează şi concursuri de desen şi eseuri pe temă electorală – „Votul tău contează”, „Tu ai dreptul la vot” etc.

Structura aparatului electoral în RM

Data alegerilor se stabileşte de către Parlament. Conform calculelor care trebuie să fie efectuate, se aşteaptă să fie la sfârşitul lui martie, începutul lui aprilie, iar data exactă a alegerilorva fianunţată în decembrie curent. Conform Constituţiei, mandatul deputaţilor nu poate expira cu 30 de zile înainte de mandatul precedent, 6 martie 2005, şi nu mai târziu cu 60- 90 de zile după expirarea mandatului.

Potrivit datelor de la CEC, vor fi deschise în jur de 1800 de secţii de votare pe toată republica. Numărul acestora depinde de solicitările făcute de administraţia publică locală. În cazul lărgirii localităţii, posibil să apară solicitarea de a deschide nu 1, ci 2 secţii de votare în localitatea respectivă. Secţiile de votare se deschid de la 30 de alegători până la 2000.

CEC este organul permanent, pe lângă care sunt formate consiliile electorale de circumscripţie şi birourile secţiilor de votare. Cu 60 de zile înaintea alegerilor, începe campania propriu-zisă. În această perioadă, cu 55 de zile înainte de alegeri, se creează circumscripţiile electorale locale. Cu 50 de zile înainte de alegeri, se creează consiliile electorale de circumscripţie. Cu 25 de zile înainte de alegeri, se creează secţiile de votare şi cu 20 de zile înainte de alegeri, se creează birourile secţiilor de votare.

Într-un consiliu electoral de circumscripţie intră mai multe secţii de votare. Secţiile de votare se deschid cu 25 de zile înainte de alegeri şi activează până în ziua alegerilor. Birourile de votare mai activează încă o zi după alegeri, pentru a putea să prezinte darea de seamă.